Daca se intreaba cineva ce mai gatesc in perioada asta, sa stea linistit. Raspunsul e “aproape nimic”. Cateva zile nici nu m-am apropiat de bucatarie, dar joia trecuta, in doi timpi si trei miscari, am executat un smoothie de pepene galben pe care l-am turnat in masina de inghetata, ca sa am ceva racoros la indemana.
Inspiratia mi-a venit cand am mancat un sorbet de pepene cu busuioc la Energiea, care m-a dat pe spate. Atat am mai savurat singura cupa venita in mixul de inghetata (de altfel, excelente si cele cu iaurt si ciocolata) incat am lins si ultima picatura din pahar.
Si cand am vazut ca au aparut prin piata pepenii galbeni cu gust (cei din supermarket sunt doar de decor), am pus si eu in aplicare o reteta dupa ureche:
un pepene galben-verzui de 700 grame, curatat si taiat bucati (puteti incerca cu orice tip de pepene galben)
sucul de la 3 portocale mici
o lingura de miere (puteti folosi mai multa daca va place mai dulce, mie si asa mi s-a parut prea mult)
o lingura de extract de vanilie (pastai de vanilie macerate in vodca)
o lingura de limoncello (optional)
10 frunzulite de busuioc, taiate marunt
Am bagat toate ingredientele intr-un robot de bucatarie (le puteti pasa si cu blenderul) si apoi am turnat compozitia incet in masina de inghetata. Nu e chiar greu, nu? :). Atata va zic, ca din lene si graba am bagat portocalele cu totul, fara sa le storc in prealabil, dar nu s-au simtit deloc pielitele si pulpa. Panul meu initial era sa le storc, dar voi faceti cum va e mai la indemana.
Am mai oprit masina la interval de 15 minute si am amestecat cu o spatula de silicon prin sorbet, ca sa se omogenizeze si sa nu se prinda prea tare de marginile cuvei. Dupa 40 de minute am varsat inghetata intr-o cutie de plastic pe care am acoperit-o cu capac si am bagat-o la congelator. Dupa doua ore ar trebui sa fie gata de mancat, insa eu am lasat cutia la congelator peste noapte. Din cauza asta, sorbetul s-a intarit foarte tare.
Asa ca l-am lasat doua ore in frigider (la temperatura camerei se topeste prea repede pe margini) si consistenta a devenit numai buna. Din pacate nu a fost aceeasi ca cea a sorbetului de la Energiea. A iesit mai mult ca o granita si de aceea am scormonit-o cu o furculita si am servit-o in borcanase cu cate un pai.
Nici gustul n-a fost chiar la fel, deci trebuie sa mai lucrez la reteta. Insa chiar si asa mi-a placut tare mult. E racoritor si foarte aromat, iar busuiocul aduce un gust special. Am inceput sa folosesc din ce in ce mai des busuioc in deserturi si e minunat.
Andie says
Ce bine arata pozele astea, manca-le-ar mama! De fapt, manca-l-ar mama pe sorbet! 😀