Una din marile mele dorinte culinare era sa pot intr-o zi sa pregatesc cea mai simpla reteta cu scoici St. Jacques, pe care o vazusem de atatea ori in emisiunile lui Ramsay.
Cum arunca el vreo 12 scoici perfecte intr-o tigaie infierbantata si cum le invartea in sensul acelor de ceas si in 5 minute erau gata asezate, aparent neglijent, pe o farfurie unde le asteptau cele mai interesante garnituri. Of, ce-am mai suspinat, caci, nu prea m-a lasat inima sa cumpar St Jacques, mai ales ca (poate e doar impresia mea gresita, dar n-am indraznit sa intreb) banuiam ca se vand cu tot cu cochilii (ceea ce, evident, era cam pagubos).
Culmea ironiei a fost cand, la un concurs culinar, am avut ca proba, sa gatesc scoici St. Jacques. Era pentru prima oara cand am gatit, insa n-am avut decat vreo 2-3 bucati la dispozitie, pe care trebuia sa le guste juriul. Imaginati-va cum ma uitam la ele cu jind, avand in vedere ca pana atunci, nici macar nu le gustasem.
Mai tarziu, la Milano si prin restaurante, am gustat cateva bucatele, insa n-am putut sa ma bucur cu adevarat de o portie zdravana.
Saptamana trecuta, insa, am avut ocazia de a incerca scoicile St. Jacques, pentru ca niste oameni draguti, de la Sea-Way.ro, m-au invitat sa le testez.
Nu cred ca va puteti imagina bucuria. Micuta de mine cu o punga intreaga (1 kg!) de scoici St. Jacques?! Mos Craciun a venit mai devreme :).
Si uite asa am inceput sa ma gandesc si sa ma razgandesc cum sa le prepar. De fapt, preparatul lor era simplu, stiam deja de la Ramsay si nu puteam sa-l dezamagesc :). Dar cu ce sa le combin? Oh my, oh my! Atatea posibilitati…
Pana la urma am pregatit mai multe variante, insa prima la care m-am oprit a fost o salata de pak choi si morcovi mov, pentru ca astea isi asteptau deja randul in frigider de cateva zile.
Am folosit:
6 scoici St. Jacques decongelate
o lingura de ulei de masline
sare
piper
6 bucati de mini pak choi (am gasit la Dragonul Rosu cu 1 leu legatura)
2 morcovi mov (de la Lidl)
doua linguri de ulei de susan
o lingura jumate de sos de soia
o lingura de susan negru
jumatate de lingura de susan alb
jumatate de avocado
doua linguri de zeama de lamaie
patru rosii cherry
Mai intai am curatat morcovii si pak choi-ul. Morcovii i-am taiat cu un curatator de legume in fasii lungi, i-am asezat intr-un castron, i-am amestecat cu uleiul si semintele de susan si sosul de soia si i-am lasatla marinat cam 15 minute.
Pak choi-ul l-am gatit la abur cam 7-8 minute.
Am spalat scoile decongelate si le-am lasat la scurs intr-o sita. Le-am condimentat cu sare si piper.
Am pus o tigaie la incins pe aragaz si apoi am pus uleiul de masline. Dupa ce s-a incalzit si uleiul, am asezat fiecare scoica, in sensul acelor de ceas, incepand cu ora 12. Cand le-am terminat pe toate, le-am mai lasat la praijt (la foc mare) inca 2 minute. Cand au capatat o crusta aurie pe partea inferioara, le-am intors in aceeasi ordine in care le-am asezat si le-am mai lasat 2-3 minute, pana cand s-au rumenit si pe cealalta parte. Inainte cu 30 de secunde de a le scoate, le-am stropit cu zeama de lamaie.
In farfurie, ordinea straturilor a fost: pak choi, morcovi, scoici, iar pe deasupra cateva cubulete de avocado si rosii cherry, stropite cu zeama de lamaie.
Au fost de vis! Absolut delicioase. Au intrat in topul meu personal instant.
Desi aveam ceva rezerve legate de produsele congelate, pot sa zic ca mi s-au spulberat toate. De fapt, treaba faina e ca ele au fost congelate pe vas, la scurt timp dupa ce au fost pescuite (sau cum s-o numi activitatea de a scoate scoicile din apa :)) ), ceea ce inseamna ca si-au pastrat mai bine proprietatile decat produsele necongelate.
Iar vestea buna e ca au fost destule incat sa le incerc si cu un piure dulceag de mazare (yum!) si ca mai am de inca vreo doua portii. Incerc sa trag de ele pana la Craciun, sa fac atunci un aperitiv special :).
Margot says
Cum ai zis scoici St. Jacques, hop si eu! Sa inteles ca te-ai indragostit de ele, nu? Eu le ador in (aproape) toate combinatiile posibile.
Acum eu sunt in aceeasi situatie despre care povesteai tu, dar cu stridiile. Nu le-am gustat niciodata, dar presimt ca si ele imi plac la fel de mult! 😀
Nu avem gusturi rele!
Andreea says
Da, m-am indragostit total! De stridii nu sunt convinsa ca mi-ar placea, dar n-as refuza sa incerc :).
Aurica says
o reteta interesanta si pe cat de usor de preparat, pe atat de usor de degustat si la cum arata sigur are un gust unic si aparte 🙂